marți, 29 martie 2016

  Mă considerați simandicoasă, rea, fițoasă, divă îngâmfată! Da, și ce dacă? Țin pe toți la distanță și mă considerați enigmă! Așa și? Nu dau voie nimănui să intre și să distrugă tot ce m-am chinuit eu să construiesc, rezultând fata de astăzi, de care sunt mândră până peste cap!

  Obișnuiesc să fiu modestă cu apropiații, azi nu! Nu-mi place să arat superioritate sau așa numitele fițe. Însă exact pe dos sunt catalogată! Competitivă, invidiată si mult dorită de a fi întrecută! Îmi pare rău că am ajuns la concluzia asta, înseamnă că toți oamenii sunt răi, oricât de mult am vrea noi sâ nu fim! Ne-am născut ca să supraviețuim! Să ne mâncăm de vii! Să luăm bucata de la gura celuilalt, al aproapelui nostru, pentru a supravietui. Să-l lăsăm la greu exact câ mnd el implora milă, doar asa,rănindu-l, putem fi satisfăcuți că avem un plus față de el. Să-l împingem în prăpAstia lângă care e aproape să cadă, in loc sa-l tragem din necaz. Animalele sălbatice se mănâncă intre ele! Nu vad o doesbire între ele si noi! Haideți să nu mai arătam cat de "pașnici" si "binevoitori" suntem iar pe la spate să doriți răul. Pentru că știți foarte bine ca va gândiți la cum sa faceti sa va fie fie bine doar vouă!
    Treceti pe lângă mine si vă aud cum scoateți șoapte in trecere. Întoarceți capul  ca să analizați si mersul. Doar doar să mai gasiti subiect de bârfa. Vă aud cum spune-ți "ai auzit fată ce a făcut asta?" "Stii fată cine e asta?" "îngâmfată asta are tot ce vrea, nu merită!" "Ia-uite ce ceas si-a luat și ce pantofiiii. Wuaaa! " "de unde are atâția bani?" Surprinzător, dar nu am nici bani, nu sunt nici bogată, nu sunt nici cum ma credeți voi, nu am nimic in plus față de voi, toți am fost născuți egali doar ca eu știu cum sa mi gestionez faptele astfel încat sa ma pot diferenția de restul lumii, sa arat cu privirea "asta sunt eu si ma mândresc cu mine!" De ce pot asta? Pt ca am voință si vanitate.
    Mă fac ca tușesc auzindu-vă, râd malefic precum Count Dracula's Legend, mă amuz copios și îmi continui mersul. Genul ăla de mers cu capul sus si pasul mare si apăsat, fără de care n-as putea atrage antipatia voastră, respectul si incapacitatea de a avea vreodata curajul sa veniți la mine, criticându-mă. Observ ca "pe la spate" e varianta cea mai folosită de voi, "curajoaselor"! Și știți ce nu mai înțeleg? Cum se face oare că deși gura si buzele mele nu pronunța nimic, tot voi sunteti îngerașii nevinovați iar eu aroganta! Expresia care mă caracterizează "fata care tace si face" este interpretata greșit de voi fără doar si poate. Nu știti să apreciati frumosul! Nici să vă mândriți ca specia umana evoluează in pofida voastră nu stiti. Altfel nu-mi explic. Ador sa fac asta însă! E ceea ce ma tine pe linia se plutire, mult deasupra voastră care încă va chinuiți sa va desprindeți de pe pământ curul ala infect slinos plin se celulită cântărind mai mult ca tot corpul laolaltă.  Iubesc sa fac asta! Mă catalogați drept arogantă, cu nasul pe sus, gata sa calce orice-i iese si  cale! Da, așa sunt si voi fi toata viața! Fără spiritul ăsta de junglă, as ajunge sa fiu tocata si mâncată bucatele de lumea care ma înconjoară. Prin toate cărămizile așezate de-alungul anilor am reușit sa clădesc în interiorul sufletului meu ambiția, curajul, determinarea, agilitatea, spiritul de lupta, competivitatea, dorința de a fi mai buna ca toți, treapta cea mai sus posibila sa o ating, gândurile oamenilor să le citesc, carieraă si familie sa-mi construiesc!
Nu văd rostul de a ca pierde minute din viață voastră, bârfindu-mă! Puneți-va pe burta si încercați sa ma ajungeți, tăceți si acționați, nu mai comentați, va distrugeți sănătatea senilă oricum. Și promit ca atunci când veți fi ca mine imi voi lua un scaun și vă voi aplauda , ropote de aplaude special pentru voi.
     Nu permit nimănui, sa intre in viața mea si sa o controleze . Nu permit nimănui sa ma supună lui, sa fiu sclava principiilor lui. Nu permit nimănui, oricare ar fi el, sa ma cunoască in întregime. Voi da exact cat voi vrea eu sa stie, voi arată exact ceea ce voi vrea eu sa vada. Voi fi exact cum va trebui sa fiu cu diferitele persoane pe care le voi intâlni de-alungul vieții. Voi fi competitiva pana cand voi muri si nu voi lasa sa mi se ia ceea ce-i al meu. De aceea sunt cum sunt. Eu trăiesc pentru a deveni mai bună, nu pentru a face rău celui de lângă mine. Intr-adevăr, ma lupt cu el, pentru a-l surclasa, dar psihic nu fizic.

joi, 24 martie 2016

Adolescentii si varstnicii de azi! Comparatie.

        Ii intelegeti voi oare pe adolescentii de azi?Stiti voi ce e in sufletul lor si cum supravietuiesc in societataea de astazi?Voi, aia maturi, independenti, povatuitori, buni sfatuitori, critici, atotsiutori, bunici sau parinti.
        Nu uit faptul ca si voi ati fost si ati trecut prin aceasta perioada adolesentina, dar cu certitudine vremurile erau altele. Erati voi cu un bagaj de cunostiinte atat de vast in toate domeniile cum sunt adolscentii?  Aveati voi alte probleme decat scoala, joaca pe ulitele satului sau micile iubiri timorate? Puteti voi oare se ne persuadati ca si voi ati fost la fel ca noi, pentru ca si eu ma includ in cateogria asta de tineri suprasolicitati psihic. Mai sunt si lenesii dezinteresati, dar nu ma pretez sa-i aduc in discutie.Nu cunosc!
          Traim intr-o lume asa agitata, trecem prin timp ca prin apa, sau mai bine zis suntem ca niste piloni impanateniti in apa, cea din urma traversandu-ne cu viteza luminii, nu stim ce sa facem prima oara, nu stim unde sa ne impartim, traim dezamagiri, scandaluri in familie, batai, incalcarea drepturilor, suntem inconjurati de hiene gata oricand sa muste la un simplu semnal, suntem noi nu noi insine, incercand sa iesim invingatori din lupta aceasta puerila, pentru maturizare. Ati fost voi in situatia in care sa nu stiti pe ce drum sa o luati? Nu, pentru ca voi ramaneati acasa, la vatra. Noi datorita voua, putem spera la un viitor si construirea unei vieti pana la cele mai inalte trepte. Da, pentru ca v-ati chinuit pentru noi, nu contest. Insa voi ati stagnat pana la o anumita treapta noi vrem sa urcam. Dar "ii tari greu.Astfel se instaleaza teama de esec, teama de a nu ramane la acelasi nivel ca voi. In acelai timp avem dorinta de a fi mai buni ca voi, pentru a le putea oferi copiiilor nostri un fundament prielnic dezvoltarii si evolutiei lor in armonie.
        Obisnuiti sa le tineti in frau, sa ne invatati de bine, dar tare mi-as dori sa fiti in locul nostru. Consider ca ati fi depasiti din punct de vedere mental.Inca va vedem cum incercati sa intrati printre caile tehnologiei ce v-a acaparat si pe voi, doar nu vreti sa ramaneti mai prejos. Inca va vedem cum va chinuiti sa invatati tainele internetului ca sa fiti in trend cu lumea moderna ,cum sa manevrati un gadget, un touchscreen, cum apasati cu toat degtele pe ecran, cum dati cu el de perete ca cica nu e bun. Parintii au ajuns sa-si faca cont pe facebook si devin dependenti. WTF? Specia e facuta sa evolueze, dar, nesubestimandu-va, zic ca va depaseste. Nu vreti sa ramaneti acei parinti, cu sahul pe masa sau goblenul in mana? Aceia care ne suna cand aveti vreo problema, nu sa ne trimtieti pe wapp, sau messenger facebook?As prefera...
         Din nou, revin cu o adaugire pentru noi adolscentii. Vedeti cum manauim toate noutatile lumii atat de facil? De ce? Pentru ca noj ne-am nascut in perioada marilor schimbari omenesti, marii modernizari. Si va continua. Cu siguranta fara voi si fara noi. Ceilalti ne vor duce "numele".